M-am săturat de serialele în care toată lumea moare.

Tot timpul mi-a plăcut să mă uit la seriale, dar nu orice. Am avut o afinitate pentru serialele fantasy, gen House of the Dragon, Game of Thrones, The Lord of the Rings, zona asta. Serialele astea cu o tentă fantasy. 

M-am uitat la Rings of Power și, sincer, îmi place. Din păcate sau din fericire, nu am citit cărțile, deci nu are ce să mă dezamăgească. 

Am văzut mulți oameni care se simt dezamăgiți dacă serialele deviază de la viziunea lor creată în urma citirii cărților. Dar, sincer, în Lord of the Rings ideea se păstrează destul de consistent. 

O paralelă interesantă aici este House of the Dragon; deviațiile de la ideea principală merg în lanul de păpușoi. 

Simt că sunt prea bătrân să mai am frustrări derizorii. 

Dar măcar dacă ar fi un path jaw-breaking, dar ei sunt în zona de George; au făcut ceva rău, hai să-l facem și mai rău. Exemplul cel mai bun de idee meschină a fost sfârșitul Game of Thrones, cu glimpse-ul ăla în care zice Bran the “disabled” :  „dă-te că găsesc eu Dragonul”. Aici a fost doar o pură încercare de a lăsa o portiță, dacă cumva nu aruncă oamenii cu roșii în noi, pentru că din toate posibilitățile de sfârșit am ales cea mai greșită. Slab, foarte slab. 

Nici măcar nu e bine reprezentată ideea că, într-un război, toată lumea pierde;  nu există o simbolistică clară. De ce Bran e rege?

Nimic să aducă o sclipire, în ce direcție voiau să meargă, încercarea de a lăsa imaginația oamenilor să lucreze mi se pare să fi dat roade … Zici că nu au mai avut buget.

Mai vreau să mă uit la așa ceva?

Sincer, știam de la început că o să îmi displacă și HOTD.

Dar trebuie să recunosc că oamenii și-au dat cât de cât silința în primele două sezoane. Mi-au plăcut  dragonii. Ceea ce mi-a plăcut cu adevărat a fost încercarea de a portretiza o personalitate a dragonului strâns legată de personaj.  Spre exemplu, Daemon și dragonul său, Caraxes, în unele momente, dragonul parcă împrumută comportamentul călărețului neascultător, impulsiv, lăsându-se condus de trăirile din acel moment. 

Dar totuși, nu este suficient. Aș fi vrut mai mult; aș fi vrut mai multă personalitate; aș fi vrut să îmi ofere  o speranță că poate de data asta nu toată lumea moare, deși așa se va întâmpla. 

Mizeria cu sheepstealer mi se pare că e o nucă în perete,  cumva se vede că a încercat să bage mai mulți dragoni, dar fără a dezvolta personalități la dragon și la personaj. O încercare a fost să facă apologia privilegiatilor respinși.  Dar zona în care l-au dus mi se pare ceva foarte rău; era printre puținii care, totuși luptând în război, au scăpat și s-au retras “din viața cotidiană de dragon”. 

Sheepsteeler era un aliat pentru Black, nicidecum inamic. 

Nu era călărit de Rhaena, dar pare că HBO nu a mai avut buget pentru încă un personaj. 

Și partea cu Rhaena sună a “of, săraca fată bogată”… 

Scenele alea adăugate acolo cu potera lor. Sau pus 4 pe unu.. Foarte plictisitor, totodată, mi se pare că sunt scene forțate și pe grabă, cumva nu a înțeles că less is more. 

Dar cine sunt eu până la urmă să îmi dau cu părerea? Sunt doar un băiat pe internet. 
Și de ce să te mai uiți la orice făcut după George R. R. Martin? Mi se pare atât de trist totul, el trist. 
Ultimul episod m-a făcut să îmi dau seama, deși târziu, că nu mai îmi place, nu mai vreau să am un favorit și un bătrân gras să-l omoare. 
Neah, e destul de tristă viața de zi cu zi încât să nu mai îmi doresc să văd tristețe și în momentele de relaxare. 
Totuși, shout-out rings of power, până acuma mi se pare că a fost o bombă.
M-am uitat pe Netflix la Ultima noapte în Tremon și a fost superb.
Prefer să aleg altă zonă care îmi dă totuși o speranță că o să supraviețuiască personajul. 

Nu știu dacă o să-i mai dau o șansă. Mi se pare că el este o pierdere de  timp. 
Vom vedea..